Criza vaccinării în România. Jumătate dintre copii nu sunt vaccinați împotriva rujeolei

Rujeola face victime. Bilanț alarmant în România și Europa

Datele recente arată că, în 2024, în Europa au fost înregistrate 23 de decese cauzate de rujeolă, dintre care 22 doar în România. Această disproporție reflectă un nivel extrem de scăzut al vaccinării și o vulnerabilitate majoră a populației pediatrice. Medicii avertizează că rujeola nu este o boală banală a copilăriei, ci poate duce la complicații severe: pneumonie, encefalită și chiar deces.

Creșterea numărului de cazuri este direct legată de scăderea acoperirii vaccinale sub pragul de 95%, considerat necesar pentru imunitatea de grup. În lipsa acestei protecții colective, virusul circulă rapid în comunități, afectând în special copiii nevaccinați sau incomplet vaccinați. Specialiștii trag un semnal de alarmă: România a devenit epicentrul rujeolei în Uniunea Europeană.

Vaccinurile la bebelusi

85% din cazurile de rujeolă din UE sunt în România

Potrivit datelor centralizate la nivel european, 85% dintre cazurile de rujeolă raportate în Uniunea Europeană provin din România. Această cifră plasează țara noastră într-o situație critică și arată dimensiunea reală a crizei. Practic, România concentrează majoritatea îmbolnăvirilor, în timp ce alte state au reușit să mențină sub control răspândirea virusului.

Organizațiile internaționale și ONG-urile avertizează că este vorba despre un „eșec colectiv”, rezultat al neîncrederii în vaccinuri, al accesului deficitar la servicii medicale în anumite zone și al campaniilor antivaccin propagate intens în mediul online. În lipsa unor măsuri ferme și a unor campanii coerente de informare, tendința riscă să continue.

Cum arată accidentul vascular cerebral la bebeluși. O mamă atrage atenția în online

Schema națională de vaccinare: 11 vaccinuri gratuite pentru copii

România are un program național de vaccinare care prevede 11 vaccinuri gratuite pentru copii, administrate încă din primele zile de viață. Vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) este inclus în această schemă și se administrează în două doze, prima la vârsta de 12 luni și a doua la 5 ani.

În teorie, sistemul oferă protecție completă și gratuită împotriva unor boli grave. În practică, însă, rata de vaccinare a scăzut sub 50% pentru prima doză în 2025, potrivit datelor recente. Specialiștii spun că problema nu ține de lipsa vaccinurilor, ci de refuzul sau amânarea vaccinării de către părinți, pe fondul dezinformării.

Situații dramatice în spitale

Scăderea vertiginoasă a vaccinării are efecte directe în spitale. Medicii descriu cazuri dramatice: copii internați cu forme severe de rujeolă, unii necesitând terapie intensivă. Boala, extrem de contagioasă, se răspândește rapid în colectivități precum grădinițe, școli, comunități vulnerabile.

În multe cazuri, părinții ajung la spital prea târziu, când complicațiile sunt deja instalate. Medicii subliniază că majoritatea copiilor internați nu erau vaccinați. Rujeola nu este doar o erupție cutanată, ci o infecție virală care poate afecta plămânii și creierul, lăsând sechele pe termen lung.

Pojarul sau rujeola: simptome si tratament

Diferențe majore între județe: Argeș la coadă, Bihor în top

Datele arată discrepanțe semnificative între județe în ceea ce privește acoperirea vaccinală. Printre județele cu cele mai scăzute rate de vaccinare se numără Argeș, unde procentul copiilor vaccinați este mult sub media națională. La polul opus se află Bihor, care înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de imunizare.

Aceste diferențe reflectă atât nivelul de educație sanitară, cât și implicarea autorităților locale și a medicilor de familie. În județele mai sărace sau în comunitățile marginalizate, accesul la informație și la servicii medicale este mai redus, iar reticența față de vaccinare este mai mare.

Ce stă în calea vaccinării: bariere socio-culturale

Potrivit specialiștilor, principalele impedimente în calea vaccinării sunt barierele socio-culturale. Dezinformarea propagată pe rețelele de socializare joacă un rol major. Mesajele antivaccin, teoriile conspiraționiste și informațiile false circulă rapid și influențează deciziile părinților.

La acestea se adaugă neîncrederea în autorități, nivelul scăzut de educație medicală și dificultățile logistice din mediul rural. În unele comunități, părinții nu sunt informați corect despre calendarul de vaccinare sau despre riscurile reale ale bolii. Lipsa dialogului constant între medici și familii accentuează problema.

Ce spun medicii de familie și ce soluții propun

Medicii de familie, aflați în prima linie a sistemului de sănătate, spun că interacționează zilnic cu părinți care ezită sau refuză vaccinarea. Ei explică beneficiile imunizării și riscurile reale ale rujeolei, încercând să combată miturile cu argumente științifice.

Printre soluțiile propuse se numără intensificarea campaniilor de informare, implicarea liderilor comunitari, facilitarea accesului la vaccin în zonele izolate și organizarea unor sesiuni de consiliere pentru părinți. Medicii atrag atenția că fără o strategie națională coerentă și fără recâștigarea încrederii populației, situația se va agrava.

Criza vaccinării din România nu este doar o problemă statistică, ci o realitate care afectează direct viața copiilor. Cu 85% dintre cazurile de rujeolă din UE și aproape toate decesele europene înregistrate în 2024, România se află într-un punct critic. Fără acțiuni ferme, informare corectă și responsabilitate colectivă, riscul unor noi tragedii rămâne ridicat.